Astazi am vazut un articol, insotit de inregistrarea unei emisiuni TV, care da la o parte putin valul lasat peste dezvoltarile imobiliare din anii de „furie”, in care numai cine nu vroia nu facea un bloc.
Este vorba despre un articol postat pe siteul ROMANIA TE IUBESC, la urmatoarea adresa:
E prea „frumos’ ca sa nu il preiau integral, felicitand realizatorii pentru acest demers jurnalistic care, sper, va mai avea niste continuari. Din pacate filmuletul nu stiu cum sa-l preiau asa ca va invit sa-l vedeti la adresa de mai sus.
„Autoritatile au zis ca intervin dupa”
Se contruieste mai rau ca pe vremea lui Ceausescu
Probleme la cel mai scump ansamblu rezidential din tara
Roxana de la Heaven, mutata intr-o casa de iad
Blocul in care nu exista linii drepte
Inspectii, doar acolo unde nu sunt probleme
Un domeniu in care s-au vehiculat profituri de sute de milioane de euro este dominat de coruptie si trafic de influenta, e guvernat de spagi si avize luate mai mult cu ochii inchisi si mai putin cu verificari minutioase. „Romania, te iubesc!” va arata noi cazuri de imobile asupra carora planeaza suspiciuni – cladiri in care oamenii se plang de probleme, si unde dezvoltatorii rad sfidatori si afiseaza avizele si receptiile semnate de autoritati. O ancheta cu multe filmari cu camera ascunsa si situatii halucinante.
Blocul sub care terenul se surpa
Anual sunt zeci si sute de sesizari privind abuzurile in constructii, insa masurile luate sunt mici in raport cu proiectele imobiliare. Niciun bloc nu a fost pana acum demolat pentru ca a fost ridicat ilegal sau cu abateri grave de la normele in constructii. Care mai este logica actelor cerute de primarii, care mai este scopul controalelor facute de ISC, daca in final romanii se muta in cladiri cu probleme?
Iata un ansamblu rezidential din comuna Baciu, langa Cluj. Inspectorii de la ISC au permis ridicarea a 3 blocuri, acum pline de locatari, si au sistat lucrarile abia la al patrulea bloc, dupa ce proprietarii de apartamente au facut numeroase sesizari pentru ca imobilele ar fi in pericol de colaps. Motivul? Imobilele de cate 6 etaje au fost ridicate pe buza unui deal, iar studiul geo prevedea amenajarea mall-ului pornind de la cartier in jos, cu un parapet de sustinere. Terenul se surpa incet, dovada fiind canalizarea de langa bloc, cu tubulatura subterana din ce in ce mai expusa.
In studiul geologic care este obligatoriu, separat de proiectul de constructie, e scris negru pe alb ca „se va proiecta si executa un ecran de sprijin in partea de aval a amplasamentului” si ca „se recomanda executarea in prima faza a constructiilor.”
Inginerul care s-a ocupat de studiu sustine ca parapetul e necesar pentru a elimina riscuri majore – in cazul in care malul se spala de la ploi, oricare dintre blocuri se poate inclina, mai ales ca sub acest mal, un alt dezvoltator a inceput sapaturi in versant si le-a abandonat. L-am intrebat pe inginerul geolog care a facut studiul daca e justificata teama locatarilor, ca blocurile s-ar putea apleca in timp, si chiar prabusi. „Asta e o chestiune de hazard”, a raspuns, „se poate intampla in 2 ani, sau in 100 de ani. Asta e greu de cuantificat in cat timp se poate intampla lucrul acesta. Dar exista un risc”.
Pentru ca e vorba de amenajari pe coasta unui deal, studiul a recomandat in plus sa existe trotuare extinse din asfalt turnat pe minim 1 metru latime si o panta de 5 grade spre exteriorul fiecarui bloc, dar si sa se evite stagnarea apei la distante mai mici de 10 metri in jurul constructiilor. Si aceste recomandari par ignorate la fata locului – apa se aduna in amonte de blocuri si ajunge sa inunde apartamentele de la parter la fiecare ploaie mai serioasa.
„Autoritatile au zis ca intervin dupa”
Lipsa zidului de protectie si inundatiile din exterior sunt completate de alte lipsuri in interiorul blocurilor – in primul rand oamenii au sesizat toate autoritatile competente ca dezvoltatorii nu le-au montat lifturi pe cele 3 scari, si au lasat putul descoperit, de la etajul 6 pana la parter. „Autoritatile au zis ca intervin dupa”, spune un locatar. „Dupa cand, dupa ce pica blocul sau moare cineva, ca nu pot sa imi explic…”
In al doilea rand, locuintele de la ultimul nivel au infiltratii. Locatarii sunt disperati iar administratorul sustine ca apa se infiltreaza pe langa izolatia exterioara a blocurilor. Oamenii au vrut sa faca reparatii la acoperis, si abia atunci au descoperit un alt viciu: nu se poate iesi pe acoperit decat prin apartamentele locatarilor de la ultimul etaj.
O situatie care frizeaza ridicolul si care in orice stat civilizat ar fi impus sanctiuni uriase. Dezvoltatorii au bagat firma in insolventa si nu mai sunt de gasit. Parapetul de protectie de la blocuri i-ar fi costat aproape 500 de mii de euro, mai mult decat a costat un bloc nou, asa ca dezvoltatorii nu l-au mai facut. Iar oamenii din primarie s-au facut ca nu vad asta. Nici la autorizare, nici la finalizarea fiecarui bloc in parte.
Inspectorul de urbanism a semnat alaturi de primar atat autorizatia de constructie, cat si receptia lucrarilor la cele 3 blocuri. A garantat astfel, ca reprezentant al autoritatilor, ca tot ce scrie in documentatie a fost respectat. Prin acceptul sau, omul din primarie a dat unda verde la intabulare si vanzarea apartamentelor. Roseste si se balbaie cand il intrebi de ce si-a asumat sa puna in legalitate lipsurile investitorilor.
Se construieste mai rau decat pe vremea lui Ceausescu
Exista cel mult amenzi care pot fi lejer contestate. Nimeni nu a daramat fortat blocuri construite cu incalcarea legii si pana nu apar exemplele, investitorii tentati sa ignore legislatia vor actiona fara teama de repercursiuni. Lipsesc pedepsele penale, in conditiile in care inainte de 1989 se facea puscarie pentru o semnatura pusa aiurea pe un document.
Regimul Ceausescu a impus standarde riguroase in constructii si a pretins respectarea lor. Mai marii de la partid s-au alarmat dupa ce au vazut ce s-a intamplat la cutremurul din 77, cand in capitala s-au prabusit mai multe blocuri, si chiar sotii Ceausescu au pierdut o ruda apropiata in acelasi imobil in care s-a stins si actorul Toma Caragiu. Standarde avem si astazi in constructii, doar ca nu le mai respecta nimeni. Portite se gasesc intotdeauna pentru a ridica rapid si cat mai ieftin cladiri, lasand calitatea si siguranta pe ultimul loc.
Probleme la cel mai scump ansamblu rezidential din tara
Bjarne Virenfeld este un expert danez in constructii, stabilit in Romania si are o firma consultanta in domeniul constructiilor. Povesteste ca in 2010 a fost solicitat sa faca o expertiza la cele 7 turnuri din cadrul complexului Asmita Gardens, din capitala. Solicitarea a venit de la dezvoltatorii Asmita, aflati in conflict cu constructorul – compania internationala Strabag. Indienii de la Asmita s-au plans de calitatea lucrarilor la proiect, si i-au furnizat expertului danez documentele inginerului de santier, o companie britanica, ai carei specialisti au monitorizat derularea lucrarilor in perioada 2007-2009.
In cele din urma litigiul dintre dezvoltator si constructor s-a stins prin negociere directa, in cadrul unui proces de reorganizare judiciara, insa Bjarne Virenfeld vorbeste si astazi de probleme grave la structura de rezistenta a celor 7 cladiri. Deficiente pe care le-a consemnat si el intr-un raport care nu este public, dar a fost trimis la instanta in perioada litigiului. Specialistul sustine insa ca a vazut suficiente probleme in documente – de la stalpi cu segregari, la pereti cu discontinuitati, iar cauzele sunt multiple, de la firme mici romanesti care au subcontractat lucrari, la deficiente in transportul si depozitarea betoanelor.
Proiectul de locuinte Asmita Gardens, cu o investitie de peste 120 mil. euro este cel mai scump ansamblu rezidential construit in Romania: sapte turnuri de pana la 24 etaje totalizand un numar de 758 apartamente spatioase, cu o panorama surprinzatoare, din care peste jumatate au fost vandute. Proiectul este acum in reorganizare judiciara, pe fondul crizei, iar compania avocatului Remus Borza a fost desemnat de instanta sa se ocupe de ansamblu. Sustine ca specialistul Virenfeld face declaratii total eronate.
„Nu sunt problem, expertul vorbeste numai prostii, el a avut interes…S-au facut reparatii”, sustine Remus Borza. Nimeni nu poate spune in prezent ca blocurile prezinta vreun risc de prabusire. Nimeni nu a stabilit oficial asta, si mai mult decat atat, Inspectorii in constructii au facut la cladiri zeci de controale in urma carora nu au fost semnalate probleme majore. Iar nemultumirile dezvoltatorului privind calitatea lucrarilor s-au oprit cand litigiul s-a stins cu constructorul.
Ca dezvoltatorul s-a plans de calitatea lucrarilor este precizat si de catre compania lui Remus Borza, in planul de reorganizare judiciara. Legislatie avem, e infractiune si raspunzi cu libertatea daca ai construit prost si cade cladirea. Dar dezvoltatorii, constructorii si oficialii care ii controleaza mizeaza pe faptul ca pe termen mediu, nu cad cladirile. Si ca fara un cutremur serios, cumparatorii nu isi vor da seama cum s-a construit.
Roxana de la Heaven, mutata intr-o casa de iad
Roxana Postelnicu este cantareata in trupa dance Heaven. A sperat sa-si mute parintii din Vaslui, langa Bucuresti, unde sa le cumpere o casa la curte. A ales de pe internet o casa din comuna Berceni, in sudul capitalei. Au platit 76 de mii de euro pentru o vilisoara de 130 de metri patrati, cu parter si un etaj , si pentru un teren de 600 de mertri patrati. Abia la 4 luni de la cumparare, Roxana si parintii sai au venit sa se mute, dupa ce tinara si-a vandut garsoniera in care locuia in Bucuresti.
„Cand am intrat aveam parchetul umflat chiar la intrare pe dreapta”, povesteste Roxana. „Am chemat o echipa de muncitori, cand au scos parchetul am gasit putul: o gaura de 10 metri, cu apa.” Abia atunci familia s-a gandit sa apeleze la un expert. Cand au spart peretii, s-au ingrozit. Stalpii de sustinere erau facuti din boltari, fara niciun pic de fier. La fel stateau lucrurile si la coltul casei. S-au trezit cu o casa plina cu mobila, in care le e teama sa locuiasca. Vanzatorul Niculae Marcus sustine insa ca vila nu are nicio problema de rezistenta si ca e „o locuinta normala”, in care el chiar a locuit inainte.
„Nu putea sa locuiasca aici atata timp cat el nu avea apa curenta pentru ca nu era trasa apa in casa, nu avea calorifere, nu avea bai”, spune insa Roxana Postelnicu. „Nu era gresie faianta, nu erau obiectele sanitare montate”. Omul spune ca autoritatile din primarie au semnat receptia lucrarii inca din 2011, si nu au semnalat probleme.
Vanzatorul a cumparat la randul sau imobilul in urma unei executari silite, prin instanta, proprietatea fiind pierduta de o familie care a ridicat-o fara nicio autorizatie de constructie. La procesul intentat acum, Niculae Marcus a sustinut ca nu are nicio vina, pentru ca nu ar fi cunoscut viciile ascunse. „Este ridicata in bataie de joc, acoperita atat de bine incat sa-ti ia ochii”, spune insa Roxana Postelnicu. Ea este un caz tipic de cumparator ademenit cu o oferta tentanta si o serie de acte cu semnaturi si stampile de conformitate. Un client de buna credinta, care a semnat rapid, fara sa-si ia masuri de precautie – nu a solicitat o expertiza la casa, nu s-a interesat atent asupra documentelor, nu a apelat la un specialist avizat.
E drept ca nici oamenii nu se informeaza si cumpara pe incredere, ademeniti cu preturi atractive. Daca au dubii, nu sunt lasati sa sparga pereti in cladirile pe care urmeaza sa le cumpere. Oamenii muncesc o viata, si platesc rate pana la pensie pentru locuinte in care dorm zeci de ani cu gandul ca pica locuinta cu ei. Iar pentru o casa cum este cea din cazul de la Berceni, Inspectoratul de Stat in Constructii nici nu a mers in control la imobil. Verificarile sunt mai mult pe hartie, iar autoritatile se plang ca au personal putin. In plus, cand descopera ca sunt pacaliti, multi clienti nici nu vor sa faca taraboi, in speranta ca isi vor vinde la randul lor locuintele si scapa de calvar.
Blocul in care nu exista linii drepte
Un bloc din sectorul 3, pe strada Gradinarilor. Pare ca cei care l-au ridicat, au tinut mortis sa il faca neuniform. Cu greu gasesti 2 linii paralele pe fatade: exista abateri la dimensiuni, forme si pozitionarea peretilor. Se pot vedea usor balcoanele strambe, cu diformitati, grinzile cu neregularitati si per total sunt deficiente in executie.
Aspectul exterior e nimic pe langa problemele de la interior. Cei care stau la ultimele etaje spun ca ploua prin perete iar liftul trebuie oprit cand ploua, ca sa nu faca scurt-circuit. O locatara spune ca proprietarul locuintei nu doreste sa vorbeasca despre problemele imobilului, ca sa nu-si sperie potentialii chiriasi. Iar in bloc sunt multe locuinte inchiriate.
Cineva din bloc a facut totusi un site special pe internet, pentru a-i avertiza pe potentialii cumparatori. Locatarii sunt rezervati: cum sa te lupti cu un dezvoltator care a construit prost, dar are toate avizele de la autoritati? Cum sa il acuzi ca ti-a vandut o cladire cu probleme, cand inspectorii in constructii au autorizat-o ca fiind in regula? Oamenii din bloc spun neoficial ca au facut sesizari, dar autoritatile nu le-au dat dreptate si le-au sugerat sa se adrese instantelor de judecata. Cel care a construit blocul, inca dicteaza in asociatie: detine 12 apartamente din totalul de 75, fiind si presedintele blocului.
Oamenii trebuie sa stie ca atunci cand se muta intr-un bloc nou, dezvoltatorul dicteaza pana cand isi va vinde toate locuintele si pana cand nu va preda imobilul Asociatiei de proprietari. Cum in criza, vanzarile sunt slabe, multi investitori isi exercita ani buni influenta asupra clientilor lor.
Inspectii, doar acolo unde nu sunt probleme
Inspectoratul de stat in constructii se lauda in fiecare an cu controale urmate de santiere oprite, si constructori amendati. Au chiar si cateva actiuni in instanta, doar ca e o picatura prea mica in oceanul de cladiri ridicate in graba si cu eforturi financiare cat mai mici. Iar in documente gasim diverse tertipuri, ca cei care verifica, sa fie acoperiti. Dau aprobari pentru continuarea lucrarilor, in diverse etape ale constructiei, dar consemneaza in aceleasi documente ca nu au putut vedea un subsol sau o anumita portiune din cladire, pe motiv ca erau material de constructii depozitate.
Culmea, in multe cazuri, la finalizarea lucrarii, problemele apar tocmai unde nu au putut vedea inspectorii. Aceiasi angajati ai statului pusi sa vada viciile cladirilor se plang ca nu au aparatura specifica pentru verificari minutioase. In alte tari, inspectorii au truse cu echipamente pentru testari nedistructive la cladiri si pot face determinari privind calitatea constructiilor fara sa faca sparturi in pereti si stalpi.
Statul nu iti asigura nicio siguranta prin avizele date. Inspectia in Constructii are personal insuficient, si trimite pe teren inspectori care se fac ca nu vad problemele. Directiile din primarii au la randul lor urbanisti care inchid ochii. Raspunderea e pasata, iar cetateanul nu este aparat. Cat timp avem un domeniu cu legi permisive si controale de forma, achizitia unei locuinte ramane in Romania …pura loterie.
Gabi Tomescu 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.